DIN PRESA INTERBELICÃ ADUNATE

  •  "Vestul", an II, 16.05.1931, "Popor român din Banat, trezeşte-te !": "Puneţi (popor din Banat -n.m.) întrebarea, cã ce preţ poate oare pune pe tine dl. (Nicolae -n.m.) IORGA care a scris numai ast-varã cã <<O ULIŢÃ DIN BUCUREŞTI VALOREAZÃ MAI MULT DECÂT TOATE SATELE DIN BANAT ŞI ARDEAL>>."
   Nicolae IORGA a fost prim-ministrul României între 19.04.1931 - 6.06.1932. În acestã calitate, el a vizitat Timişoara în suita regelui Carol al II-lea în vara anului 1931. În urma acestei vizite, Iorga a decis sã rechiziţioneze, pentru guvernul pe care îl conducea, automobilul Lincoln, cumpãrat de timişoreni pentru nevoile de reprezentare şi protocol ale Directoratului Banatului (Directoratul VII Ministerial între timp desfiinţat) (n.m.).

  •  "Vestul", an II, 17.09.1931, "Exploatarea provinciilor alipite": "De şapte ani Banatul varsã anual milioane, contribuind (la subvenţionarea şcolilor de ucenici din Romānia -n.m.) cu cea mai mare cotã - date fiind industria şi comerţul sãu odinioarã în floare - la augmentarea fondului de ucenici. Din cele peste 25 de milioane (vãrsate la buget -n.m.) s-a dat o singurã datã, pentru îmbrãcãmintea ucenicilor (din Timişoara -n.m.), numai 200000 lei."

  •  "Voinţa Banatului", an XIII, nr. 12, 19.03.1933, p. 1: "Duminecã, la 12 Martie, la convocarea fãcutã de dl. preşedinte Sever Bocu, s-au întrunit într-o consfãtuire la Timişoara, parlamentarii şi prefecţii din Banat, pentru a fixa un program al dezideratelor cari privesc întreg Banatul (...) dl. Sever Bocu, în vorba de deschidere (...) a schiţat tratamentul maşter, dela rãzboiu încoace, al interselor vitale ale Banatului de cãtre sistemul centralist, hrãpãreţ, arãtând nevoia de unitate în vederi şi procedurã pentru apãrarea intereselor bãnãţene şi realizarea pretenziunilor legitime ale Banatului."

  •   "Voinţa Banatului", nr. 18, 30.04.1933, p. 1: "Constat (Sever Bocu -n.m.) cã partidul nostru (i.e. Partidului Naţional-Ţãrãnesc -n.m.) n-a fãcut descentralizarea aşa cum trebuia sã o facã, cãci în 1928 putea sã o desãvârşeascã. Pentru mine şi pentru noi toţi descentralizarea este un program." Senator dr. Iancu îl secondeazã: "... acei cari eri cereau autonomia administrativã erau taxaţi ca trãdãtori. Azi autonomia s-a transformat în noţiunea de descentralizare pe care şi-o însuşesc tot mai mult adversarii de odinioarã."

  •  "Vestul", an IV, 22.01.1933, p. 4 ("Banatul şi reforma administrativã" de Constantin Miu-Lerca, directorul publicaţiei): "Banatul a cerut şi va insista, ca printr-o largã descentralizare sã i se asigure: autonomia administrativã, oprirea evaziunii fiscale, proporţionalitatea în contribuţiile la sarcinile statului. (...) Duşmanul ... este centralismul hrãpãreţ care suge vlaga acestui popor. Bucureştii au luat proporţii fantastice numai în câţiva ani. (...) În oraşele periferice dimpotrivã, totul lâncezeşte, datoritã jefuirii metodice a provinciilor prin centralism."

  •  "Voinţa Banatului", an XIII, nr. 22, 28.05.1933, p. 1: "Cum se poate cã pe noi nu ne ascultã şi nici nu ne întreabã nimeni când e vorba de interesele vitale ale provinciei noastre (în problema construirii unui pod peste Dunãre la Severin sau Ţigãnaş -n.m.)? De ce sã se facã circulaţia, de acum înainte, între România şi Apus prin Belgrad şi nu prin Banat? Noi ştim cã plãtim conştiincios biruri mai grele decât alte pãrţi ale ţãrii fiindcã avem conştiinţa de buni patrioţi. (...) Nu putem însã crede cã tratamentul maşter al Banatului sã meargã pânã acolo ca din banii noştri sã se sãvârşeascã o completã atrofie a Banatului."

  •   "Vestul", an VI, nr. 1280, 17.01.1935, p. 4: "Provincia trebuie sã-şi scuture pulberea de mac cu care a adormit-o Bucureştiul. Pentru cã provincia exprimã tendinţele de viaţã naţionalã, cheagul alcãtuitor de ţarã, popor şi tron. (...) Provinciile ... pot tãi şi fãrã stâna lui Bucur, însã Bucureştiul nu poate trãi nici o zi mãcar fãrã ele."

  •   "Voinţa Banatului", an XVI, nr. 47, 22.11.1936, p. 1: "Dar nu numai oraşele, dar şi hinterlandul acestora prezintã o situaţie cît se poate de precarã. Centralismul, politica rapace a aglomerãrii puterii, a bunurilor în Capitalã a întârziat dezvoltarea graniţelor, a provinciilor, (...) stricând sufletele şi nivelând decadenţa."


     CONTACT E-MAIL   |   ALTE COMENTARII